Sebastian Burduja, după ce prețul energiei din România a fost triplu față de Vest. „Nu este o piață care să funcționeze”. Soluțiile ministrului

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, vrea să elaboreze un plan împreună cu omologii din Bulgaria și Grecia, care să fie discutat în Consiliu de Miniștri de la Bruxelles, pentru a găsi cea mai bună și rapidă soluție care să ducă la echilibrarea prețurilor energiei electrice, în contextul în care zilele acestea, cele de pe piața zilei următoare din România au fost și de trei ori mai mari decât în țări din Vest. Ministrul admite partea de vină a României, care nu a făcut suficient de mult pentru a crește producția, dar, pentru a ajunge la o adevărată uniune energetică, el ia în calcul chiar să ceară unele compensații de la nivelul UE, posibil chiar sub forma prelungirii schemei de plafonare și compensare a prețurilor din energie după data de 31 martie 2025.

Sebastian Burduja a declarat că este posibil să ceară la Bruxelles continuarea actualei schemă de compensare a prețurilor la energie, în contextul în care, potrivit spuselor sale, este clar că Uniunea energetică nu fucționează, din moment ce prețurile din România au fost și de trei ori mai mari decât în Vest.

România conducea miercuri, din nou, în topul UE al celor mai mari prețuri ale energiei pentru miercuri, când și producția națională din fotovoltaice a fost în scădere, din cauza vremii întunecate. Prețul mediu de miercuri de pe piața pentru ziua următoare operată de ale operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România (OPCOM) ajunsese la 153,77 euro/Mwh (aproximativ 764,85 lei/MwH). Astfel, Conform datelor agregate la nivel european, prețul din România este cel mai mare din Europa, aproape dublu față de Germania (80,94 euro/Mwh) și de aproape trei ori mai mare decât în Franța (54,6 euro/Mwh).

„La est de Austria este o problemă și trebuie să o recunoaștem deschis”

„Am discutat și despre situația de pe piața zilei următoare. Într-adevăr, astăzi vorbim de o zi în care prețurile s-au mai calmat, România este că undeva pe la jumătatea clasamentului. Vedem că țările baltice au astăzi o problemă. Exact ce vă spuneam: este o poză în timp, ea se schimbă de la o zi la alta, dar cu certitudine vedem că în ultimele săptămâni și chiar luni de zile, dincolo de Austria, la est de Austria este o problemă și trebuie să o recunoaștem deschis”, a declarat ministrul Energiei, la finalul ședinței de vineri a comandamentului energetic național, derulat la sediul Dispeceratului Energetic Național.

În acest context, ministrul a anunțat că a făcut o recapitulare a discuțiilor tehnice și politice cu omologii din Grecia și Bulgaria, iar în următoarea săptămână, 10 zile și-au propus să definească un plan preliminar pe care să-l prezinte Consiliul de Miniștri de la Bruxelles.

„Vreau să fiu foarte explicit. Cu siguranță că și România are o vină în ceea ce se întâmplă. De ce? Pentru că, așa cum am mai spus, zeci de ani nu s-a investit în producție, deci noi nu avem suficientă producție să acoperim consumul într-un an așa cum a fost acesta: secetos, cu producția eoliană mică și cu zile de caniculă în care sigur că am avut și un consum destul de marie. Asta este partea noastră de vină”, a admis oficialul român.

„Este o chestiune și de competitivitate a mediului economic”

Totuși, Sebastian Burduja a subliniat calitatea României de membru al Uniunii Europene, implicit a pieței unice la nivelul blocului comunitar.

„În același timp, rolul unei uniuni energetice, așa cum Uniunea Europeană dorește să avem, este să beneficieze toată lumea, să existe solidaritate. Energia, când este mai ieftină într-o parte a Europei, să ajungă și în cealaltă parte, ca să putem plăti prețuri similare. Este o chestiune de standard de trai pentru cetățenii Uniunii Europene, dar este o chestiune și de competitivitate a mediului economic. În momentul în care în estul Europei prețul la energie este de trei ori decât în vestul Europei, cu siguranță aceasta nu este o piață care să funcționeze, integrată, unică și un mediu economic concurențial corect”, a declarat ministrul Energiei.

În acest context, el și-a exprimat speranța, chiar convingerea că, împreună cu omologii din Grecia și Bulgaria ca reuși să vină cu un plan în fața Comisiei Europene, pentru a accelera investițiile în interconexiuni.

„Nu este corect ca în centrul Europei să existe probleme de interconexiune între Austria și Ungaria, între Austria și Slovacia. Dacă aceste piețe ar fi fost mai bine integrate, ele ar fi fost cuplate, deci noi nu am fi avut problema de astăzi. România este bine interconectată cu statele vecine, în mod special cu Bulgaria, dar avem și cu Ungaria o capacitate destul de mare, 700- 800 MW, avem și cu Ucraina, avem și cu Republica Moldova. Deci, cu atât mai mult în contextul actual, în care noi trebuie să susținem și cererea de energie electrică, în mod special în perioada asta din Ucraina și de la frații noștri de peste Prut, și noi pretindem în fața Bruxellesului un tratament corect, principial, în care să punem cu toții umărul acest efort adițional”, a subliniat Sebastian Burduja.

Ministrul a afirmat că, în prezent, pregătirile pentru iarnă sunt bună regulă la nivel național, dar lucrează la soluții pentru o mai bună armonizare a prețurilor la nivelul UE.

„Vom căuta soluțile cele mai bune pentru a avea o piață energetică unică și funcțională, în care și România și alte state vecine să aibă parte și de beneficii, nu doar să susțină o povară în mod special în contextul războiului din Ucraina”, a spus Sebastian Burduja.

Întrebat de reporterul Gândul care consideră sunt cele mai rapide soluții pentru aceste decalaje, ministrul s-a referit la investițiile la nivelul țărilor UE.

„Anumite proiecte îi vizează pe cei din Austria, sunt prevăzute în planurile de extindere la nivel european de 10 ani de zile, dar ele nu s-au realizat. Dar așa cum s-a întâmplat în perioada aceasta, să existe energie mai ieftină în vestul Europei și mai scumpă în estul Europei, este posibil, într-un an cu hidraulicitate mare, mai bate vântul, mai punem în funcțiune capacități adiționale, să avem noi energie mai ieftină, iar cei din vest să nu beneficieze de ea. Deci aceste interconexiuni trebuie făcute. Este spiritul uniunii energetice”, a declarat Sebastian Burduja.

Întrebat despre o eventuală solicitare de compensații din partea regiunii la adresa UE, ministrul nu a exclus posibilitatea de a cere acordul pentru continuarea actualei scheme de compensare și plafonare a prețurilor, pe fondul segregării prețurilor.

„Asta urmează să definim. Sigur că ar fi cea mai ușoară cale sau cea mai rapidă cale, mai degrabă, nu este una facilă. Într-adevăr, bun, putem să solicităm mai multe fonduri pentru investiții, putem să solicităm o decalare a decarbonizării, a termenelor aferente închiderii grupurilor pe cărbune”, a enumerat oficialul o parte din posibilele măsuri.

„Nu putem noi să susținem toate costurile. Nu este corect”

El a admis să se numără printre posibilele variante și o amânare a încetării plafonării prețurilor la consumatorii finali.

„Este și aceasta o posibilitate. Noi trebuie să analizăm, să ne așezăm la masă în Consiliul de Miniștri la nivel european și să spunem lucru ori pe nume. Susținem cu cea mai mare solidaritate ce se întâmplă în Ucraina și nu mai vorbesc de Republica Moldova, sunt frații noștri.  Dar, în același timp, nu putem noi să susținem toate costurile. Nu este corect”, a subliniat Sebastian Burduja.

Ministrul a spus categoric că schema de compensare și plafonare până în 1 aprilie, urmând ca, până la finalul anului curent să facă o analiză pentru a vedea cum și sub ce formă se continuă sau dacă se cere amânarea termenului de expirare a actualei scheme, care poate fi o variantă.

„Trebuie să așteptăm, să vedem cum va arăta piață în următoarele luni. Este un lucru important. Având în vedere că există o situație de inechitate într-o piață care ar trebui să fie unică și funcțională, cred că toate măsurile trebuie să fie pe masă. Încă o dată vreau să discut și omologii din Bulgaria, din Grecia și să agreăm la nivel european, pentru că România sigur își asumă această poziție, pentru că este una principială, dar are nevoie și de alte țări alături, pentru că suntem în aceeași barcă cu toții, din păcate, astfel încât să putem avea cel mai bun argument în fața Comisiei Europene”, a spus ministrul Energiei.

„Toate opțiunile sunt pe masă pentru a îndrepta această inechitate. Nu știu dacă prelungirea în sine poate fi o asemenea măsură. O să evaluăm”, a precizat ministrul.

Potrivit ministrului, plățile cuvenite furnizorilor pentru compensare și plafonare erau la zi în urmă cu o lună și jumătate la Ministerul Energiei, care gestionează clienții non casnici, și similar la Ministerul Muncii, pentru cei casnici, cu fondurile venite la Fondul de tranziție din taxa de solidaritate și în continuare nu se așteaptă să fie probleme foarte mari din acest punct de vedere.

„Eu am încredere că până la nivelul lunii ianuarie noi vom defini această schemă pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili, criterii în parteneriat cu Ministerul Muncii, cu INS-ul, Comisia de prognoză, Ministerul Finanțelor, ANAF și toți ceilalți implicați. Așadar, le-aș recomanda (clienților care primesc oferte de le furnizori) să mai aștepte, să fie prudenți, să aibă încredere în faptul că este o piață totuși competitivă, un furnizor se poate schimba foarte repede, foarte ușor și să aleagă cea mai bună ofertă pe parcursul timpului. Nimeni n-are un bloc de cristal acum să vadă ce se va întâmpla anul viitor cu piața energiei. Noi ne dorim ca pe măsură ce punem în funcțiune noi capacități, dacă va fi și un an cu hidraulicitate mai bună, cum a fost anul trecut în România a fost net exportat, o știți bine, după mulți ani, este foarte posibil ca prețurile să și scadă. Nu putem să dăm în momentul ăsta o estimare”, a spus ministrul.

„Încă o dată: nu lăsăm pe nimeni în urmă. Acesta e angajamentul meu și al guvernului că toți cei care au o problemă reașă în a-și plăti facturile la finalul fiecărei luni vor beneficia de sprijin. Dacă nu o problemă reală și au venituri foarte mari și au un consum mic probabil că n-ar trebui să beneficieze de această schemă. (…) La nivelul lunii ianuarie vom ști mult mai bine cum va arăta piața”, a conchis ministrul energiei.